Brașovul a pierdut în timpul administrației USR peste 1 miliard de lei din bani europeni. Din 2025 și până în prezent, Primăria a reușit să acceseze noi fonduri, în valoare de 1,07 miliarde lei pentru a duce la bun sfârșit unele dintre proiectele „ratate”/ Analiză a proiectelor cu finanțări nerambursabile prezentată în Consiliul Local

В Consiliul Local prezentată analiza proiectelor cu finanțări nerambursabile din 2020–2024

În ședința de astăzi a Consiliului Local a fost prezentată o analiză a proiectelor cu finanțări nerambursabile accesate de Primăria Brașov în perioada 2020–2024, precum și stadiul acestora în noiembrie 2024, la momentul preluării mandatului de către noua administrație.

„Este o realitate bazată pe date și pe cifre. Această prezentare nu este o acuzație la adresa cuiva, ci o modalitate de a prezenta o realitate. Au existat motive obiective, dar și mai puțin obiective în ceea ce privește respectarea pașilor procedurali și pierderea unor finanțări. Poate și personalul implicat nu a avut capacitatea necesară pentru a se încadra în termene. Nu vreau să acuz pe nimeni, ci este o realitate pe care o avem astăzi și nu sunt lucruri inventate, sunt realități existente. Am reușit însă să recuperăm și timp, și bani”, a subliniat primarul George Scripcaru.

Consilierii USR au reacționat de la început, au folosit un limbaj destul de agresiv și au încercat să oprească prezentarea, în contextul în care se simțeau vizați. Acest lucru vine și în contextul în care unii dintre aleșii locali ai partidului sunt foști consilieri personali ai fostului edil Allen Coliban, care la acel moment aveau în responsabilitate și unele proiecte europene.

Pierderi de peste 1 miliard de lei în perioada 2020–2024

Potrivit datelor prezentate de Bianca Lorincz-Kraila, director executiv al Direcției Proiecte și Comunicare, finanțarea europeană pierdută în perioada 2020–2024 a fost de 1,050 miliarde de lei.

În 2021–2022, România a beneficiat de o alocare unică prin PNRR, cu rolul de a reechilibra economiile statelor UE în urma pandemiei. În total, din PNRR s-au pierdut 500 de milioane de lei, în condițiile în care, la finalul lui 2024, proiectele înregistrau un progres minim sau nul.

Despre modul în care administrația USR a gestionat proiectele PNRR, cu întârzieri de peste doi ani sau proiecte deja pierdute, BizBrașov a scris în exclusivitate anul trecut. De exemplu, în 2024, pentru proiecte de finanțare cu fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare erau prevăzuți 85.844.110 lei, însă s-au cheltuit 22.221.356 lei.

Proiecte cu progres zero și întârzieri majore

Dintre proiectele cu progres 0% la finalul lui 2024 au fost enumerate achiziția a 88 de autobuze electrice, reabilitarea energetică a Școlii 5, extinderea sistemului e-ticketing, campusul integrat, construirea de locuințe nZEB sau reabilitarea unei porțiuni din zidul Cetății de Sub Tâmpa.

Practic, la doi ani de la semnarea unor contracte de finanțare, nu se înregistrase niciun progres, iar în unele cazuri nu fuseseră finalizate situațiile juridice, cum a fost cazul proiectului de reabilitare energetică de la Școala 5, ori nu fuseseră lansate licitațiile de achiziții și întocmite celelalte documentații tehnice impuse de condițiile de finanțare.

„În cazul autobuzelor electrice, avem două proiecte semnate în 2022, alte două în 2023. Era asumată o perioadă de un an pentru derularea achiziției. La final de 2024, nu fusese demarată nici achiziția, deși se știa că achiziția durează un an, iar livrarea încă un an. S-au încercat acte adiționale la ministere pentru recuperarea timpului pierdut și lansarea achizițiilor”, a explicat directorul executiv al Direcției Proiecte și Comunicare.

Un proiect ratat a fost și cel pentru reabilitarea unui zid al Cetății de Sub Tâmpa. „Proiectul fusese pierdut din 2023, fiindcă nici nu s-a solicitat prelungirea contractului de finanțare. S-a renegociat cu MIPE și s-a redepus pe alt apel de finanțare și s-a accesat o nouă finanțare, iar proiectul a fost finalizat în 2025”, a precizat reprezentanta Primăriei Brașov.

Deși fusese semnat la 15.02.2023, proiectul locuințelor nZEB pentru tineri avea un progres de 0%.

„Proiectul a fost depus în mod eronat pe o suprafață de teren, deși se știa că reglementările urbanistice ale zonei nu permiteau construirea de locuințe. În ciuda faptului că funcționari din Primărie au avertizat că nu ai voie să construiești locuințe, s-a insistat, iar după semnarea contractului de finanțare a trebuit schimbată locația, lucru care a durat foarte mult, astfel că a ajuns la progres 0 în noiembrie 2024”, a adăugat aceasta.

Proiecte pierdute pe Programul Operațional Regional și pe Programul Regiunea Centru

Pentru Programul Operațional Regional 2020–2024 au fost pierdute finanțări pentru proiecte care nu au fost finalizate la termen și au fost redepuse pe următorul exercițiu de finanțare, ceea ce a redus alocarea disponibilă pentru alte proiecte care ar fi putut contribui la dezvoltarea municipiului. Printre exemple se numără proiectul parcării de tip park & ride și cel al infrastructurii de garaj pentru RATBV.

Și finanțările nerambursabile alocate pentru asistență tehnică au fost ratate. „Practic exista un termen de patru ani pentru a întocmi documentațiile tehnice pentru următoarea etapă de finanțare. Printre acestea era și documentația tehnică aferentă parcului de la Rulmentul, care nu a fost realizată”, a punctat Bianca Kraila.

Nici pe Programul Regiunea Centru nu au fost depuse proiecte, astfel că s-au pierdut 350 de milioane de lei. Pentru accesarea banilor pe acest program, trebuiau să existe documentații tehnice întocmite pentru proiecte.

Noua administrație a căutat soluții pentru implementarea unor proiecte ratate. Potrivit directorului executiv al Direcției Proiecte și Comunicare, într-un an și jumătate au fost atrase noi finanțări în valoare de 1,071 miliarde de lei, mai exact 1.071.370.557,63 lei.

Printre proiectele pentru care au fost atrase finanțări se numără închiderea definitivă a depozitului de deșeuri nepericuloase din Triaj, amenajarea Parcului de pe strada Lânii, reabilitarea pietonalului din Valea Cetății, consolidarea Bastionului Postăvarilor, consolidarea și restaurarea Bisericii Sfântul Nicolae sau amenajarea complexului de skate park de la Pasajul Fartec.

Situația finanțărilor accesate începând cu anul 2025 a fost prezentată în graficele afișate în cadrul ședinței.