Cazul parcării de sub parcul central din capitala Sloveniei: După realizarea acesteia, Ljubljana a devenit Capitală Verde Europeană în 2016

Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News Controversele legate de construirea unei parcări subterane a adus în spațiul public o mulțime de opinii pro și contra, din partea unor persoane care au sau nu pregătire în domeniu. Totuși, în Europa existp multiple exemple de parcări realizate sub parcurile centrale ale orașelor, cel mai recent fiind al Budapestei, care a inaugurat anul trecut un astfel de spațiu. Totuși, am documentat modul în care a construit o astfel de parcare Ljubljana, capitala Sloveniei, oraș care a ajuns în 2016 Capitală Verde Europeană. O săpătură masivă de cinci niveluri în adâncurile istoriei, zeci de copaci seculari sacrificați, ruine romane scoase la lumină și o comunitate scindată între proteste ecologice și viziuni de modernizare urbană. Istoria parcării subterane de sub Piața Congresului ( Kongresni trg ) și Parcul Zvezda din Ljubljana rămâne unul dintre cele mai complexe și dezbătute proiecte de infrastructură din capitala Sloveniei. Când și de ce a fost construită? Proiectul parcării subterane a fost demarat la începutul anului 2009 și s-a încheiat după doi ani de șantier continuu, inaugurarea oficială având loc la 1 iulie 2011. Lucrarea a reprezentat piesa centrală dintr-un plan urbanistic ambițios inițiat de administrația locală condusă de primarul Zoran Janković. Miza declarată a proiectului a fost eliberarea definitivă a suprafeței de traficul auto și eliminarea mașinilor parcate haotic pe străzile din jur, pentru a reda centrul istoric pietonilor. Citește și: Eliminarea igrasiei din pereți: Pașii esențiali pentru a scăpa definitiv Câți șoferi români au rămas fără permis sau au fost amendați după ce alți participanți la traficul rutier au transmis imagini incriminatoare la Poliție. Ce se poate reclama Viața după BAC-ul picat: Cum te poți angaja și ce calificări poți obține fără examen Inginerie pe 5 niveluri și ruine antice Realizată după planurile de reamenajare ale biroului de arhitectură Biro 2000 , parcarea a fost proiectată pe cinci niveluri subterane, având o capacitate de peste 720 de locuri destinate atât rezidenților din zonă, cât și vizitatorilor. Construcția a presupus excavări adânci chiar în inima orașului, adiacent Parcului Zvezda (amenajat inițial în 1824). Săpăturile au adus însă la suprafață vestigiile vechiului oraș roman Emona , precursorul Ljubljanei. Descoperirea drumurilor antice, a zidurilor de incintă, a mormintelor și a numeroase artefacte a impus oprirea repetată a utilajelor pentru descărcări arheologice detaliate. În final, o parte din ruine au fost conservate și integrate în interiorul parcării subterane sau marcate simbolic în noul pavaj al pieței. Șantierul controverselor: Tăieri de copaci și temeri pentru clădirile istorice Dimensiunea investiției a fost însoțită de un val de critici aprinse din partea societății civile, a opoziției politice și a specialiștilor în patrimoniu. Cea mai vizibilă reacție publică a fost stârnită de impactul asupra mediului: pentru a permite accesul utilajelor și construirea rampelor de intrare/ieșire, zeci de copaci seculari din Parcul Zvezda au fost tăiați. Decizia a declanșat proteste ale activiștilor de mediu, care au acuzat primăria de distrugerea patrimoniului natural și a microclimatului din zonă. Totodată, comunitatea de arhitecți și istorici a tras semnale de alarmă cu privire la riscurile asupra clădirilor emblematice care înconjoară piața — inclusiv Sediul central al Universității din Ljubljana, Filarmonica Slovacă și Biserica Ursulinelor. Teama că vibrațiile excavărilor de mare adâncime ar putea avaria structura de rezistență a acestor monumente a impus o monitorizare tehnică strictă pe tot parcursul lucrărilor. Nu în ultimul rând, dezbaterea a vizat însăși filozofia de transport urban. Vocile critice susțineau că introducerea a peste 700 de locuri de parcare în inima orașului va atrage mai multe autoturisme spre centru. În replică, municipalitatea a argumentat că doar izolarea parcărilor sub pământ permite pietonalizarea completă a suprafeței. De la scandal local la model european După finalizarea structurii din beton armat, reamenajarea pavajului din Piața Congresului și replantarea vegetației în Parcul Zvezda, tensiunile publice s-au stins treptat. Privită retrospectiv, investiția este considerată astăzi un punct de cotitură în transformarea urbană a Ljubljanei. Proiectul a deschis calea pentru extinderea zonelor pietonale din tot centrul istoric, demers care a contribuit decisiv la desemnarea capitalei slovene drept Capitală Verde Europeană în 2016. Piața Congresului a redevenit un spațiu public aerisit și redați cetățenilor, găzduind frecvent concerte, festivaluri și evenimente culturale în aer liber. Ce s-a întâmplat cu copacii În timpul lucrărilor, o parte din copaci au fost tăiați, însă parcul în sine nu a fost demolat, iar după finalizarea parcării subterane a fost realizată o campanie masivă de replantare. Pentru amenajarea rampelor de acces (situate spre bulevardul Slovenska cesta ) și pentru organizarea masivă de șantier de pe marginile pieței, un număr de copaci a trebuit să fie sacrificat. Aceasta a fost principala cauză a protestelor publice. Structura parcării subterane a fost proiectată și poziționată cu precădere sub suprafața deschisă și pavată a Piaței Congresului ( Kongresni trg ), nu direct sub toată suprafața Parcului Zvezda. Astfel, zona centrală a parcului și structura sa istorică în formă de stea au fost conservate. La finalul proiectului în 2011, municipalitatea a replantat arbori tineri în locul celor eliminați și a refăcut întreaga vegetație și aleile parcului (respectând planurile istorice ale arhitectului Jože Plečnik). Astăzi, Parcul Zvezda își păstrează aspectul de oază verde umbroasă în plin centru, fiind dotat la subteran cu infrastructura de parcare. Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News

Читайте также: материал по теме · материал по теме.