Zootehnia comunistă în rapoartele Securității: Viței condamnați la moarte, găini care își mâncau ouăle și pui care se atacau între ei din cauza foamei. Sunt români care plâng după acele vremuri

Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News Zootehnia comunistă în rapoartele Securității: Viței condamnați la moarte, găini care își mâncau ouăle și pui care se atacau între ei din cauza foamei. Sunt români care plâng după acele vremuri. Peste 200 de viței erau în pericol să moară din cauza hranei și îngrijirii necorespunzătoare, găinile ouătoare consumau ouăle de pe benzile de colectare, iar la puii crescuți pentru carne apăruse canibalismul. Sunt câteva dintre situațiile consemnate în rapoartele Securității din 1986, care descriau probleme grave din zootehnia județului Cluj. Documentele publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului (CNSAS) surprind o realitate în care lipsa furajelor, adăposturile degradate și dezorganizarea activității afectau direct producția agricolă și supraviețuirea animalelor. Un raport din 17 ianuarie 1986, referitor la CAP Mănăstireni, consemna deficiențe în „îngrijirea, furajarea și adăpostirea animalelor”, despre care se preciza că afectau realizarea planului de producție. Situația celor peste 200 de viței era descrisă fără menajamente: „Din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare, a neasigurării unui microclimat adecvat în adăposturi, peste 200 viței sunt periclitați să moară în următoarele 2-3 luni, mulți dintre aceștia fiind deja bolnavi de tricofiție”. Citește și: „Îi iei în grijă și în responsabilitatea ta”. Poveștile celor trei șoferi care aduc speranță pacienților Hospice Brașov Firma la care ai lucrat s-a închis, iar tu ai nevoie de acte pentru pensie. De unde le mai poți obține Primești salariul și nu știi unde se duce? Regula 50/30/20 și alte metode de organizare a bugetului Nici condițiile în care erau ținute vacile nu erau mai bune. „Unul din grajdurile în care sunt adăpostite vacile, are acoperișul spart, iar infiltrațiile de apă au dus la degradarea grinzilor de susținere, existând pericolul de prăbușire a acestuia”, nota autorul raportului. 241 În același document era semnalată și risipa de hrană: „La staulele de oi, din lipsa ieslelor se face o mare risipă de furaje”. Raportul îi considera responsabili pentru aceste probleme pe medicul veterinar și pe șeful fermei zootehnice, despre care afirma că „nu acordă atenția necesară înlăturării deficiențelor menționate mai sus”. La Avicola Cluj, lipsa furajelor a dus la canibalism Un alt document, datat 6 februarie 1986, descria problemele de aprovizionare ale Întreprinderii Avicole de Stat Cluj. Pentru luna ianuarie, necesarul era de 7.600 de tone de furaje, însă fusese stabilită o repartiție de numai 6.900 de tone, din care ajunseseră efectiv la întreprindere doar 5.920 de tone. Raportul consemna și zile în care unitatea nu primise deloc hrană pentru păsări: „În zilele de 31.01.1986 și 02.02.1986, Întreprinderea Avicola de Stat Cluj, nu a primit furaje, iar în 01.02.1986 a primit doar 186 tone, cantitate ce a fost repartizată cu prioritate fermelor de reproducție”. Consecințele se vedeau atât în producție, cât și în starea păsărilor. „Ca urmare, producția de ouă a scăzut cu 20.000 pe zi”, nota documentul. În cazul puilor pentru carne, greutatea medie la sacrificare coborâse de la 1.200 de grame la 800–1.000 de grame pe exemplar. Una dintre cele mai dure constatări privea comportamentul păsărilor în condițiile lipsei hranei: „Tot ca urmare a insuficienței furajelor și apariției unor goluri în furajare, la puii pentru carne a apărut fenomenul de canibalism, iar la găinile ouătoare consumarea unor însemnate cantități de ouă de pe benzile de colectare”. 241 Până la 10.000 de păsări moarte într-o singură zi Problemele nu s-au limitat la situațiile consemnate în ianuarie și începutul lunii februarie. În aprilie 1986, documentele semnalau din nou lipsa furajelor la Avicola Cluj. Întreprinderea nu ar fi primit livrări în perioada 30 martie–4 aprilie, iar mortalitatea în efectivele de păsări ajunsese, potrivit raportărilor, până la 10.000 de exemplare pe zi. Situații similare erau semnalate și în alte unități agricole din județ. Unele ferme ajunseseră să recurgă la sacrificări de urgență pentru a limita pierderile. La CAP Cojocna, de exemplu, au fost sacrificate de urgență 28 de bovine. 241 În același timp, documentele consemnau restanțe salariale importante. La nivelul județului Cluj, la 10 aprilie 1986, salariile restante ajunseseră la aproximativ 50 de milioane de lei. Vaci hrănite cu resturi de paie și salarii de 150 de lei Un raport din 23 aprilie 1986 descria situația de la CAP Tureni, unde bovinele erau hrănite cu resturi de paie, iar producția de lapte era slabă. Angajații reclamau că primeau salarii de numai 150 de lei pe lună. La CAP Săndulești, hrana animalelor era alcătuită în principal din paie, cu foarte puțin fân sau trifoi. Producția ajunsese la mai puțin de jumătate de litru de lapte pe vacă. Documentele semnalau și investiții neterminate în grajduri și maternități pentru animale. 150 de bovine sacrificate după o intoxicație Unul dintre cele mai grave episoade consemnate în documentele din 1986 s-a produs în noiembrie, la fermele din Borșa și Nima, aparținând IAS Gherla, respectiv IAS Dej. În urma unei intoxicații cu o substanță toxică neurotoxică, la Borșa au fost sacrificate de urgență 114 bovine, iar alte 40 erau grav bolnave. La Nima au fost sacrificate încă 36 de animale. În total, 150 de bovine au ajuns la sacrificare. Documentul preciza că toată carnea provenită de la animalele sacrificate a fost „valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii”. Nu este clar dacă acea carne a fost vândută populației sau a fost folosită pentru altceva. Cazurile erau cercetate de Securitate și Miliție, însă informațiile consemnate în raport nu precizează rezultatul anchetelor. O imagine din interiorul agriculturii socialiste Rapoartele arată că problemele zootehniei nu erau simple accidente izolate. Lipsa furajelor, distribuirea insuficientă a resurselor, condițiile improprii din adăposturi, mortalitatea animalelor și restanțele salariale se regăseau în mai multe unități agricole. Documentele provin din arhiva CNSAS, dosarul D 12556, volumul 17. Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News

Читайте также: материал по теме · материал по теме.