Cel mai mare proiect de gestionare a deșeurilor din județul Brașov, aproape de finanțare. De ce se încearcă blocarea investițiilor după aproape șase ani de pregătiri

Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News Consiliul Județean Brașov se află în etapa finală de pregătire a proiectului Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor ( SMID ), unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de mediu pregătite în județ. Documentația a fost finalizată, iar în prezent este în curs de elaborare cererea de finanțare pentru investiția cu o valoare totală de 945,4 milioane de lei. Proiectul a fost coordonat în ultimii șase ani de Szenner Zoltan, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov, ulterior administrator public al județului și președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov. În tot acest timp, identificarea amplasamentelor pentru instalațiile de tratare a deșeurilor a fost una dintre cele mai dificile etape. „Oriunde am analizat o locație, aproape imediat apărea cineva care instiga populația la blocarea proiectului cu sloganul «Nu vrem groapă de gunoi!»”, a declarat pentru Bună Ziua Brașov Szenner Zoltan, care susține că proiectul a fost ținta unor campanii de denigrare, plângeri administrative, sesizări și acțiuni în instanță. Potrivit acestuia, în ciuda opoziției, Consiliul Județean a continuat pregătirea investiției, a obținut avizele și aprobările necesare, iar documentația a fost verificată și revizuită inclusiv cu sprijinul JASPERS și al Autorității de Management din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Cine verifică „nota de plată” pentru Ocolitoarea Mare a Brașovului. Contract de 183.400 de lei pentru auditul proiectului european 4 milioane de lei pentru reconstrucția unui pod de 7,6 metri. Accesul spre o zonă turistică lăsată uitării SMID Brașov – se încearcă blocarea în instanță a proiectului de 185 de milioane de euro? Administratorul public al județului Brașov, Szenner Zoltan: „Nu locațiile sunt problema, ci interesele” Trei amplasamente, după doi ani de căutări Pentru instalațiile prevăzute în proiect au fost analizate numeroase locații, iar după aproape doi ani de căutări au fost stabilite trei amplasamente: Măieruș, Părău și Hoghiz. Pentru acestea au fost adoptate hotărâri ale consiliilor locale, au fost elaborate studiile de fezabilitate și studiile de specialitate, au fost întocmite planurile urbanistice zonale și au fost obținute avizele necesare, inclusiv Acordul de mediu. Szenner Zoltan susține că, după verificările și modificările solicitate de autoritățile competente, documentația este acum considerată matură pentru depunerea cererii de finanțare. Una dintre principalele controverse a fost generată de modul în care este perceput proiectul. Deși adversarii investiției folosesc în continuare sloganul „Nu vrem groapă de gunoi!”, reprezentanții Consiliului Județean susțin că SMID nu presupune construirea unui nou depozit de deșeuri. Dimpotrivă, obiectivul sistemului este reducerea cât mai mult a cantității de deșeuri care ajunge la depozitare, prin reciclare, valorificare, compostare și tratare mecano-biologică. Potrivit proiectului, la depozit ar urma să ajungă în final aproximativ 10% din deșeurile generate, față de circa 90% în prezent. Părău, singura comună care nu a mai vrut să continue Cea mai recentă problemă a apărut la Părău, unde administrația locală a susținut inițial proiectul, dar și-a schimbat poziția în 2026. În 2022, Consiliul Local Părău a aprobat realizarea investiției pe teritoriul comunei, iar în 2024 a aprobat și Planul Urbanistic Zonal pentru Centrul de sortare și pregătire a deșeurilor pentru valorificare materială și energetică. Comuna a emis, de asemenea, două avize favorabile pentru investițiile SMID. Pe baza acestor decizii, Consiliul Județean a continuat timp de patru ani elaborarea documentației. Potrivit administrației județene, consilierii locali au avut acces la informațiile privind proiectul, iar procedurile de PUZ și de obținere a Acordului de mediu au inclus două dezbateri publice. În 2026, însă, Consiliul Local Părău nu a mai aprobat Contractul de asociere privind implementarea SMID. Astfel, din cele 59 de unități administrativ-teritoriale din județ, 58 au fost de acord cu acest document, în timp ce Părău a fost singura administrație locală care nu l-a aprobat. Szenner Zoltan consideră că schimbarea de poziție pune în dificultate un proiect pregătit timp de mai mulți ani și atrage atenția că termenul pentru depunerea cererii de finanțare este sfârșitul anului 2026. „Nu mai avem încă 4 ani pentru a identifica o nouă locație și pentru a elabora din nou întregul proiect”, a declarat acesta, referindu-se la posibilitatea schimbării amplasamentului de la Părău. Potrivit reprezentantului Consiliului Județean, în paralel cu schimbarea poziției administrației locale au apărut și acțiuni în instanță și proteste împotriva amplasamentului. Acesta susține că investiția ar aduce în comună fonduri importante și că proiectul trebuie analizat din perspectiva beneficiilor economice pentru întreaga zonă. Și la Măieruș au apărut contestații O situație similară, deși din altă perspectivă, este înregistrată la Măieruș. Potrivit lui Szenner Zoltan, o singură persoană a formulat nouă plângeri prealabile și a inițiat trei acțiuni în instanță în legătură cu amplasamentul. Reprezentantul Consiliului Județean afirmă că persoana respectivă nu deține terenuri pe amplasamentul investiției și susține că au fost oferite răspunsuri la solicitările formulate și informații privind măsurile de protecție prevăzute în proiect. Una dintre măsurile invocate este gestionarea apei utilizate în cadrul instalației. Conform documentației citate de Consiliul Județean, apa folosită pe amplasamentul de la Măieruș ar urma să fie epurată și reutilizată ca apă tehnologică. Apa pluvială va fi colectată și stocată ca rezervă pentru incendiu, iar surplusul ar urma să fie direcționat către un bazin de evaporare. „Din grijă pentru mediu, apa de pe amplasament nu va fi deversată într-un emisar natural și totuși suntem acuzați că vom epuiza și vom otrăvi acviferele. Sunt afirmații fără dovezi sau argumente concrete”, a declarat Szenner Zoltan. De ce are nevoie Brașovul de SMID Județul Brașov a mai încercat să implementeze un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în perioada de finanțare POS Mediu 2007-2013, însă proiectul nu a fost dus la capăt. Ulterior, au apărut noi oportunități de finanțare prin POIM 2014-2020 și apoi prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Consiliul Județean susține că, între timp, județul Brașov a rămas în urma altor județe în ceea ce privește construirea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor. Potrivit datelor prezentate de administrația județeană, sistemul actual presupune depozitarea a aproximativ 90% din deșeuri, în timp ce doar o parte redusă este reciclată sau valorificată. În același timp, administrațiile locale suportă costuri pentru gestionarea deșeurilor și contribuții la Fondul pentru Mediu în cazul neîndeplinirii țintelor de reciclare. „Avem nevoie de un sistem public, performant, pentru gestionarea unitară a deșeurilor din întreg județul Brașov, iar pentru asta avem nevoie de investiții majore în instalații moderne și performante”, a afirmat Szenner Zoltan. Trei mari investiții la Măieruș, Părău și Hoghiz SMID este implementat de Consiliul Județean Brașov împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov, iar investițiile ar urma să fie finalizate cel mai târziu în 2030. La Măieruș este prevăzută o instalație integrată pentru tratarea deșeurilor reciclabile colectate separat și a deșeurilor reziduale, în vederea valorificării materiale și energetice. Aceasta ar urma să deservească municipiul Brașov și localitățile din zona sa. La Părău este propus un centru de sortare și pregătire a deșeurilor pentru valorificare materială și energetică, destinat localităților din Țara Făgărașului. Cea de-a treia investiție este prevăzută la Hoghiz, în zona Rupea, unde ar urma să fie construită o stație de transfer. Valoarea totală a proiectului este de 945,4 milioane de lei. Din această sumă, 782,5 milioane de lei reprezintă valoarea eligibilă, care include o finanțare nerambursabilă de 639,5 milioane de lei. Diferența urmează să fie asigurată prin contribuția Consiliului Județean Brașov. Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News

Читайте также: материал по теме · материал по теме.