Breasla olarilor din Brașov, înființată acum 473 de ani: Istoria meșteșugarilor care au marcat ceramica săsească

Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News Breasla olarilor din Brașov, înființată acum 473 de ani: Istoria meșteșugarilor care au marcat ceramica săsească Muzeul de Etnografie Brașov invită publicul să descopere secretele unei tradiții de 473 de ani în cadrul expoziției temporare „Meșteșugul olăritului”, unde sunt expuse piese rare realizate de breasla olarilor brașoveni înființată în 1553 și de marii meșteri sași din Transilvania. „Începuturile ceramicii săsești, în Transilvania, pot fi plasate în secolul XII, odată cu venirea coloniștilor sași, care aduc cu ei tradițiile realizării vaselor, însă procesul de sintetizare al acestora într-o seamă de tipuri specifice s-a produs în timp și sub influența formelor autohtone. Citește și: Ce se întâmplă cu datoriile după moartea unei persoane. Când sunt obligați moștenitorii să le plătească Grindeanu vrea alegeri anticipate după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Luca Niculescu pentru poziția de prim-ministru Luca Niculescu, desemnat premier de președintele Nicușor Dan. Diplomatul are misiunea de a forma un nou Guvern O primă însemnare despre olarii sași datează din 1376. Un Regulament emis în acel an menționează bresle la Sibiu, Sebeș-Alba, Orăștie și Sighișoara. Documentele amintesc și despre breasla olarilor din Brașov, înființată în anul 1553. Breslele au jucat un rol însemnat în dezvoltarea meșteșugului olăritului, prin calificare riguroasă, obligativitatea folosirii materialelor de calitate și prin perfecționări tehnice. În afară de breslași lucrau, însă, și așa zișii „Ripler, Störer”/„turburători”, meșteșugari „ilegali”, care nu făceau parte dintr-o breaslă. În decursul dezvoltării ceramicii, unul dintre criteriile de clasificare a fost acela al localizării teritoriale a centrelor de producție. S-a remarcat astfel ceramica de Sibiu, de Chirpăr și Marpod, Saschiz, Drăușeni, Brașov, Țara Bârsei, Nemșa, Agnita, Turda, Bistrița, etc. Trebuie subliniat faptul că, în timp, ceramica realizată într-o anumită zonă, a ajuns să fie produsă și în alte centre. Secolul al XVIII-lea a reprezentat perioada de apogeu a ceramicii săsești, fapt dovedit atât de calitatea deosebită, cât și de numărul mare pe produse realizate. În tipologia vaselor de ceramică săsești întâlnim: recipiente pentru lichide (ulcioare, ploști), vase pentru servit băuturi (căni), vase pentru băut (cancee, ulcioare), și vase folosite, exclusiv, la împodobirea interioarelor (cancee, farfurii). Un loc aparte îl ocupă cahlele pentru sobă și cănile mari de vin cu gura rotundă sau bilobată, unele fiind căni de „Vecinătate” sau de „breaslă”, cu inscripții (nume, urări, monograme), folosite în cadrul ceremoniilor și festivităților acestora. Ornamentația ceramicii săsești, realizată frecvent prin pictarea cu cornul sau pensula, cuprinde motive geometrice (punct, spirală, tablă de șah), motive vegetale: flori (lalele, garoafe, floarea-soarelui), fructe (rodia și frunze de salcâm, palmete), motive avimorfe sau simboluri de breaslă. Vă invităm la Muzeul de Etnografie Brașov să descoperiți varietatea și complexitatea ceramicii săsești în cadrul expozției temporare <<Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII – XIX>>”, au transmis reprezentanții Muzeului de Etnografie Brașov. Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News

Читайте также: материал по теме · материал по теме.